vineri, 8 aprilie 2011

OAZE DE LINISTE


     Greu este sa mergi prin pustiul lumii. Ca sa poti inainta precum beduinii prin desert trebuie sa fii acoperit permanent de virtutiile crestinesti. Astfel risti sa fii ars sub soarele dogoritor al relelor acestui veac, sau biciuit fara mila de nisipul necazurilor adus de furtunile care se ivesc fara veste.
     Vrei , nu vrei, trebuie sa strabati acest drum, purtand crucea vietii pe care Domnul a randuit-o fiecaruia, dupa putere, din Pronia sa divina pentru mantuirea noastra.
Si pentru ca sufletul, acea scanteie divina sa nu cada rapus de sete, Creatorul ne-a daruit mici oaze de liniste, sfintele biserici, unde capatam har peste har, hranind sufletul cu sfantul Trup si Sange al Domnului nostru Iisus Hristos
       Greu este sa mergi prin pustiul lumii, fara Dumnezeu, dar cu El, strabati calea intortochiata a vietii cu usurinta. Cand cazi te ridica, cand obosesti te intareste, cand flamanzesti te hraneste. El este totul intru toate,Lumina din Lumina,care ne lumineaza calea. Sa nu ocolim niciodata acele oaze de liniste si putere , sfintele biserici,pentru ca acolo pe altarul jertfei se afla Domnul, care se aduce tainic, jertfa vie, fara sange, pentru noi si a noastra mantuire. Si vom vedea ca El este mare si puternic sa ne daruiasca tot ce avem nevoie, spre binele si mantuirea noastra si ai celor dragi ai nostri chiar atunci cand nu vedem nici o solutie, nici o scapare. Sa il primim in viata noastra, sa vorbim cu El in rugaciune, sa il iubim si mai presus de toate sa ne unim tainic cu El prin sfanta Impartasanie, medicament divin care ne aduce sanatate sufletesca si trupesca, bucurie, pace, lumina, intelepciune, mantuire.

marți, 14 decembrie 2010

SA NU UITAM CA E CRACIUN

    Suntem o lume afundata din ce in ce mai mult in rele. Dar vin si necazuri, boli din ce in ce mai grele. Antrenati suntem de griji fara de numar. Ne zbatem sa avem masini, case spatioase, belsug pe mese, dar uitam de telul nostru pe acest pamant. uitam ca avem un suflet, ce trebuie sa-l pregatim , ca-n el sa-si faca mic salas,  Pruncusorul Sfant.
    Uitam sensul Craciunului ce trebuie trait in dulcea asteptare. Uitam sa ne pregatim inima pentru momentul mare, cand ingerii si oamenii vor canta impreuna. Cand bucuria coboara pe pamant, colindele rasuna. In grija pentru belsug si bunastare, uitam esenta, minunea ce ne aduce cereasca binecuvantare. Avem un suflet ce e nemuritor. Sa nu ne legam atat de mult de pamantul acesta pieritor. Prin spovedanie curata, casa sufletului sa curatam si sa o pregatim. Si-n ea, pe Domnul ce-l vestit de prooroci, cu dragoste sa il primim. Sa fie sufletul pestera Betleemului de alta data, iar pacea, lumina, bucuria sa cuprinda lumea toata. Iar daca vom privi in jur mai bine, vom vedea copii saraci cerand o piine, batrani bolnavi, ce nu au foc. Si pentru ei, sa fim si noi asemeni Mosului batran si bun.  Sa facem daruri dupa putere, dar cu multa bucurie, pentru cea mai frumoasa sarbatoare. Sa nu uitam ca e Craciun.

sâmbătă, 12 decembrie 2009

MARGARITAR ASCUNS


Undeva intr-o insula indepartata din marea Ionica, cineva vegheaza cu dragoste. Insula e plina de un parfum exotic si e totdeauna verde.Acolo a vrut sa locuiasca un om care era un simplu pastor candva. Dar bunatatea, smerenia si rugaciunea l-au dus spre calea sfinteniei astfel incat a ajuns sa faca foarte multe minuni.Apoi a fost ales episcop. In insula Corfu locuieste de mult si vegheaza pe toti cei care ii cer ajutor. Vine si ajuta. Incaltamintea tocita sta spre marturie. In preajma raclei simti aceea bucurie inexplicabila pe care nu o da decat focul Duhului Sfant. Minuni se petrec mereu la tot pasul. Oamenii veniti din toate colturile lumii si de toate confesiunile stiu si simt aceste lucruri.
Acesta este Sfantul Spiridon mare factor de minuni. Acesta este un margaritar ascuns intr-o insula indepartata a Greciei. Dar lumea nu l-a uitat pentru ca nici el nu uita de lume. De aproape 700 ani stie sa aduca bucurie, sa vindece, sa impace, sa daruiasca. I-au fost schimbati sute de papucei in acest timp, care s-au tocit. De aceea i se spune si Sf Calator. A fost de multe ori vazut aievea. Insula Corfu a fost salvata de sfant de invazia otomana, lucru consemnat de istorici. Sa trimitem un gand curat Sfantului Spiridon, azi de ziua lui si sigur vom primi o minunata binecuvantare care ne va da forta necesara sa mergem mai departe in urcusul, atat de anevoios uneori al vietii.

duminică, 6 decembrie 2009

UN MOS DRAG



     Un Mos drag noua. Un Sfant iubit si cunoscut care prevesteste pe Mos Craciun. Un aducator al bucuriei, un exemplu al bunatatii si al omeniei. A stiut sa iubeasca si sa daruiasca. A dat fara sa judece. A avut grija de copiii, tineret, batrani si de cei care se gaseau in mari lipsuri. Si ne transmite peste veacuri sa-i urmam. Sa daruim cu dragoste si vom simti bucuria sufletului. Sa daruim ca lui Hristos si vom dobandi mult mai mult. Sa iubim si vom fi iubiti. Sa iertam si vom fi iertati. Numai asa vom simti bucuria sarbatorilor. Si sa nu uitam ca undeva un copil sarman, cu hainute uzate, flamand si fara speranta, lipsit de bucuriile copilariei, asteapta cu ghetutele la usa, plangand ,ajutor.
     Sa cautam acel copil si sa-i aducem bucurie. Sa simta ca Sfintii lucreaza mereu si ne invata sa facem bine. Sa stie ca Mos Craciun nu face diferenta intre un copil sarac si bogat, ci ii iubeste pe toti la fel, asa cum Dumnezeul Iubirii ne iubeste pe toti si ne poarta de grija in orice clipa a vietii.

ZILE DE ASTEPTARE



    Zile dulci de asteptare. Orasul s-a pregatit de sarbatoare. Lumini in diferite forme si culori iti trezesc in suflet bucuria copilariei, iar mirosul de rasina al brazilor impodobiti iti amintesc ca e vremea colindelor, ca se apropie cu pasi parca prea rapezi cele mai frumoase sarbatori.
     Craciunul cea mai indragita sarbatoare, ne umple de fiecare data sufletul de bucurie, de pace, de liniste. Pluteste un mister ciudat in noaptea minunata. Si noi devenim deodata cu totii copii, bucurandu-ne de venirea lui Mos Craciun. Uitam pentru moment de griji, de nacazuri si ne lasam purtati cu gandul spre pestera saraca din Betleem unde isi avea salasul o Fecioara Sfanta si un Prunc Dumnezeesc. Ne amestecam printre pastorii care aud cum canta coruri ingeresti, vestind nasterea cea sfanta, mergem cu magii veniti din departari sa ne inchinam pruncului, cautam printre multimea de stele steaua calauzitoare.
       Zile dulci de asteptare in care trebuie sa ne pregatim sufletul, acest mare dar al Domnului. Trebuie sa il facem curat prin spovedanie, sa alungam tot ce a fost rau si murdar in viata noastra. Si sa deschidem larg usile sufletului curat, ca in el sa coboare Domnul Iisus, asa cum a coborat in pestera din Betleem. Si sa ne aduca lumina, pace si putere ca sa putem strabate pina la capat drumul intortochiat si plin de neprevazut al vietii. Si doar asa vom simti bucuria de a trai si de a ne bucura de tot ce e frumos in viata noastra, iar cu cei ce ne inconjoara vom trai in intelegere si armonie.

joi, 22 octombrie 2009

PUTIN SOARE


Dupa atata frig, vant si picaturi reci de ploaie care biciue nemilos fata acum in mijloc de octombrie, iata ca s-a aratat si putin soare. O si ce bine e! Ce mult inseamna putin soare care mangaie prin dulcea lui lumina si caldura, aducand veselie intr-o toamna rece si trista.
Asa e si cu sufletul omului dominat mai mult ca niciodata de griji fara numar, de proiecte neamplinite, invaluit de aspiratii, dupa care alearga fara incetare, ca apoi sa se opreasca uneori dezamagit si dezorientatat de propria neputinta. Si ce mult inseamna cand in sufletul sau, patrunde Soarele Hristos. Incalzeste cum numai El stie sa faca, sufletul inghetat, ii da putere, intelepciune, rabdare si curaj sa mearga mai departe, pana la capat. Dar El e atat de delicat si nu fortaza vointa noastra. Trebuie ca noi sa ii deschidem usa sufletului si sa il chemam, sa ne unim cu Domnul Iisus prin Sf. Impartasanie.
Dumnezeu vine negresit caci iubeste omul cu o iubire adanca. Un pas sa facem noi, caci pasii Lui se indreapta catre noi, imbratisandu-ne. Si ce mangaiere simte sufletul descatusat, ce pace si bucurie. Sa cautam sa pastram acest Soare divin in suflete, caci numai asa vom gasi pacea, bucuria si implinirea aspiratiilor noastre cele bune si de folos.

sâmbătă, 17 octombrie 2009

E FRIG



E mijloc de octombrie si e frig. Poate prea frig pentru aceasta perioada. Frigul, norii si ploaia de afara ne adancesc intr-o trista melancolie. Si aceasta tristete se furiseaza incet in suflete. Nesiguranta, lipsuri, scumpiri, boli fac rani in suflete si-n inima.Cine ne mai poate ajuta ? Cei din jur sunt ca si noi tulburati de grijile zilnice iar puterile lor sunt limitate.
     Nu ne mai ramane decat sa ne inaltam gandul la Dumnezeu si sa-l rugam sa ne poarte de grija si sa conduca El, barca vietii noastre pe marea zbuciumata a lumii cum stie mai bine. Si El ne va asculta cu siguranta daca si noi Il ascultam. Daca ne impacam cu El, mergem in zile de sarbatoare la casa Lui , Sf biserica, acolo unde pe sfintele altare se jertfeste, pentru noi, fiecare din dragoste si mila. Nu trebuie decat sa il rugam sa intervina in viata noastra si El va veni. Ne va umple inima de pace si lumina, ne va da speranta si forta necesara sa mergem mai departe. Si doar cu ajutorul Sau vom reusi.